Existenţa lui Dumnezeu nu este pusă la îndoială de cei care primesc Sfintele Scripturi, adică Vechiul si Noul Testament si nici de mulţimea pagânilor, deoarece, după cum am spus, cunoştinţa existenţei lui Dumnezeu este sădită in chip natural în noi. Dar răutatea celui viclean contra firii omeneşti a avut atâta putere incât a tras pe unii în cea mai absurdă si cea mai rea decât toate răutăţile, prăpastie a pierzării, anume de a spune că nu există Dumnezeu. Nebunia acestora, arătând-o tâlcuitorul lucrurilor dumnezeieşti, David, a spus:

PSALM  13 :1   Zis-a cel nebun în inima sa: „Nu este Dumnezeu!”

Creatorul, însă, trebuie să fie necreat. Dar dacă şi acela a fost creat, negreşit a fost creat de cineva, şi aşa mai departe, pînă ce vom ajunge la cineva necreat. Aşadar, creatorul fiind necreat, negreşit este şi neschimbător. Şi cine altul va fi acesta dacă nu Dumnezeu?Dar si coeziunea însăşi si conservarea si guvernarea creaţiei ne învaţă că există Dumnezeu, care a urzit acest univers, îl ţine, îl păstrează şi are totdeauna grijă de el. Căci cum ar fi putut ca naturile contrare, adică focul si apa, aerul şi pământul, să se unească unele cu altele pentru formarea unei singure lumi, si cum ar putea s ă rămână nedescompuse, dacă nu le-ar uni o forţă atotputernică si nu le-ar păstra totdeauna nedescompuse?Cine este acela care a orânduit cele cereşti si cele pământesti, toate cele din aer şi toate cele din apă, dar mai vârtos, cele dinaintea acestora, cerul, pământul, aerul, natura focului şi a apei? Cine le-a amestecat şi le-a împărţit pe acestea? Cine este acela care le-a pus în mişcare si conducemersul lor neîncetat şi neîmpiedicat? Nu este oare făuritorul lor acela care apus în toate o lege, potrivit căreia totul se conduce [i se guvernează? Şi cine este făuritorul lor? Nu este oare acela care le-a făcut si le-a adus la existenţă? Căci nu vom da întâmplării asemenea putere! Dar să admitem că s-au făcut prin întâmplare. A cui este orânduirea acestora? Să o admitem, dacă vrei, si pe aceasta. A cui este atunci conservarea şi păstrarea lor, potrivit legilor după care, la început, au fost aduse la existenţă? Evident, a altcuiva decât a întâmplării. Iar acesta cine este altul dacă nu Dumnezeu?

 

 

ROMANI  1  :19   Pentru că ceea ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu este cunoscut de către ei; fiindcă Dumnezeu le-a arătat lor.

            20   Cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii,  înţelegându-se din făpturi, adică veşnica Lui putere şi dumnezeire, aşa ca ei să fie fără cuvânt de apărare,

            21   Pentru că, cunoscând pe Dumnezeu, nu L-au slăvit ca pe Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit, ci s-au rătăcit în gândurile lor  şi inima lor cea nesocotită s-a întunecat.

            22   Zicând că sunt înţelepţi, au ajuns nebuni.

IEREMIA  32  :    17           „O, Doamne Dumnezeule, Tu ai făcut cerul şi pământul cu puterea Ta cea mare şi cu braţ înalt şi pentru Tine nimic nu este cu neputinţă!

APOCALIPSA  19  :   6    Şi am auzit ca un glas de mulţime multă şi ca un vuiet de ape multe şi ca un bubuit de tunete puternice, zicând: Aliluia! pentru că Domnul Dumnezeul nostru, Atotţiitorul, împărăţeşte.

PSALM  146  :   5   Mare este Domnul nostru şl mare este tăria Lui şi priceperea Lui nu are hotar.

1 IOAN  3  :  20  Fiindcă, dacă ne osândeşte inima noastră, Dumnezeu este mai mare decât inima noastră şi ştie toate.

ROMANI  8  :          19       Pentru că făptura aşteaptă cu nerăbdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu.

            20   Căci făptura a fost supusă deşertăciunii – nu din voia ei, ci din cauza aceluia care a supus-o – cu nădejde,

            21   Pentru că şi făptura însăşi se va izbăvi din robia stricăciunii, ca să fie părtaşă la libertatea măririi fiilor lui Dumnezeu.

IOAN  4  :   24     Duh este Dumnezeu şi cei ce I se închină trebuie să i se închine în duh şi în adevăr.

PSALM  18  :  1   Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea mâinilor Lui o vesteşte tăria.

            2   Ziua zilei spune cuvânt, şi noaptea nopţii vesteşte ştiinţă.

            3   Nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale căror glasuri să nu se audă.

            4   În tot pământul a ieşit vestirea lor, şi la marginile lumii cuvintele lor.

            5   În soare şi-a pus locaşul său; şi el este ca un mire ce iese din cămara sa.

            6   Bucura-se-va ca un uriaş, care aleargă drumul lui.

PSALM  138  :  7   Unde mă voi duce de la Duhul Tău şi de la faţa Ta unde voi fugi?

            8   De mă voi sui în cer, Tu acolo eşti. De mă voi coborî în iad, de faţă eşti.

            9   De voi lua aripile mele de dimineaţă şi de mă voi aşeza la marginile mării

            10   Şi acolo mâna Ta mă va povăţui şi mă va ţine dreapta Ta.

            11   Şi am zis: „Poate întunericul mă va acoperi şi se va face noapte lumina dimprejurul meu”.

            12   Dar întunericul nu este întuneric la Tine şi noaptea ca ziua va lumina. Cum este întunericul ei, aşa este şi lumina ei.

2 CORINTENI  3  :    17   Domnul este Duh, şi unde este Duhul Domnului, acolo este libertate.

            18   Iar noi toţi, privind ca în oglindă, cu faţa descoperită, slava Domnului, ne prefacem în acelaşi chip din slavă în slavă, ca de la Duhul Domnului.

1 TIMOTEI  1  :   17   Iar Împăratul veacurilor, Celui nestricăcios, nevăzutului, singurului Dumnezeu fie cinste şi slavă în vecii vecilor. Amin!

1 IOAN  4  :  10   În aceasta este dragostea, nu fiindcă noi am iubit pe Dumnezeu, ci fiindcă El ne-a iubit pe noi şi a trimis pe Fiul Său jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre.

            11   Iubiţilor, dacă Dumnezeu astfel ne-a iubit pe noi, şi noi datori suntem să ne iubim unul pe altul.

            12   Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată, dar de ne iubim unul pe altul, Dumnezeu rămâne întru noi şi dragostea Lui în noi este desăvârşită.

            13   Din aceasta cunoaştem că rămânem în El şi El întru noi, fiindcă ne-a dat din Duhul Său.

ISAIA  40  :   17   Toate popoarele sunt ca o nimica înaintea Lui; ele preţuiesc înaintea Lui cât o suflare.

            18   Cu cine veţi asemăna voi pe Cel Preaputernic şi unde veţi găsi altul asemenea Lui?

            22El stă în scaun deasupra cercului pământului; pe locuitori îi vede ca pe lăcuste; El întinde cerul ca un văl uşor şi îl desface ca un cort de locuit.

            26   Ridicaţi ochii în sus şi priviţi: Cine le-a zidit pe toate acestea? – Cel ce scoate oştirea lor cu număr şi pe toate pe nume le cheamă! Celui Atotputernic şi cu mare vârtute nici una nu-I scapă!

EVREI  1  :  7            Şi de îngeri zice: „Cel ce face pe îngerii Săi duhuri şi pe slujitorii Săi pară de foc”.

MATEI  18  : 10   Vedeţi să nu dispreţuiţi pe vreunul din aceştia mici, că zic vouă: Că îngerii lor, în ceruri, pururea văd faţa Tatălui Meu, Care este în ceruri.

IOAN  16  :   28   Ieşit-am de la Tatăl şi am venit în lume; iarăşi las lumea şi Mă duc la Tatăl.

EVREI  9  :  24   Căci Hristos n-a intrat într-o Sfântă a Sfintelor făcută de mâini – închipuirea celei adevărate – ci chiar în cer, ca să Se înfăţişeze pentru noi înaintea lui Dumnezeu;

IACOV  4  :  8   Apropiaţi-vă de Dumnezeu şi Se va apropia şi El de voi. Curăţiţi-vă mâinile, păcătoşilor, şi sfinţiţi-vă inimile, voi cei îndoielnici.

            9   Pătrundeţi-vă de durere. Întristaţi-vă şi vă jeliţi. Râsul întoarcă-se în plâns şi bucuria voastră în întristare.

            10   Smeriţi-vă înaintea Domnului şi El vă va înălţa.

GENEZA  1  :  27   Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie.

IOAN  4  : 19  Femeia I-a zis: Doamne, văd că Tu eşti prooroc.

            20   Părinţii noştri s-au închinat pe acest munte,  iar voi ziceţi că în Ierusalim este locul unde trebuie să ne închinăm.

            21   Şi Iisus i-a zis: Femeie, crede-Mă că vine ceasul când nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim nu vă veţi închina Tatălui.

            22   Voi vă închinaţi căruia nu ştiţi; noi ne închinăm Căruia ştim, pentru că mântuirea din iudei este.

            23   Dar vine ceasul şi acum este, când adevăraţii închinători se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr, că şi Tatăl astfel de închinători îşi doreşte.

            24   Duh este Dumnezeu şi cei ce I se închină trebuie să i se închine în duh şi în adevăr.

DEUTERONOM 32 :  4  El este tăria; desăvârşite sunt lucrurile Lui, căci toate căile Lui sunt drepte. Credincios este Dumnezeu şi nu este întru El nedreptate; drept şi adevărat este EL.

MATEI  6  :  9   Deci voi aşa să vă rugaţi: Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău.

EXOD  15  :  8   La suflarea nărilor Tale s-a despărţit apa, Strânsu-s-au la un loc apele ca un perete Şi s-au închegat valurile în inima mării.

IOV  40  :   9 Este braţul tău ca braţul lui Dumnezeu? Şi glasul tău este, oare, tunet, precum este glasul Lui?

PSALM  9  :  17   Să se întoarcă păcătoşii în iad; toate neamurile care uită pe Dumnezeu.

IOAN  12  :   38   Ca să se împlinească cuvântul proorocului Isaia, pe care l-a zis: „Doamne, cine a crezut în ceea ce a auzit de la noi? Şi braţul Domnului cui s-a descoperit?”

PSALM  18  :1   Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea mâinilor Lui o vesteşte tăria.

            2   Ziua zilei spune cuvânt, şi noaptea nopţii vesteşte ştiinţă.

            3   Nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale căror glasuri să nu se audă.

            4   În tot pământul a ieşit vestirea lor, şi la marginile lumii cuvintele lor.

COLOSENI  1  : 17   El este mai înainte decât toate şi toate prin El sunt aşezate.

PSALM  101  : 26   Dintru început Tu, Doamne, pământul l-ai întemeiat şi lucrul mâinilor Tale, sunt cerurile.

            27   Acelea vor pieri, iar Tu vei rămâne şi toţi ca o haină se vor învechi şi ca un veşmânt îi vei schimba şi se vor schimba.

            28   Dar Tu acelaşi eşti şi anii Tăi nu se vor împuţina.

PSALM  89  :  1   Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam şi în neam.

            2   Mai înainte de ce s-au făcut munţii şi s-a zidit pământul şi lumea, din veac şi până în veac eşti Tu.

IEREMIA  23  :   24            Poate oare omul să se ascundă în loc tainic, unde să nu-l văd Eu, zice Domnul? Au nu umplu Eu cerul şi pământul, zice Domnul?

MALEAHI  3  :6   „Că Eu sunt Domnul şi nu M-am schimbat şi voi n-aţi încetat să fiţi fiii lui Iacov.

EVREI  13  :  8  Iisus Hristos, ieri şi azi şi în veci, este acelaşi.

PSALM  98  :  3   Să se laude numele Tău cel mare, că înfricoşător şi sfânt este. Şi cinstea împăratului iubeşte dreptatea.

ROMANI  2  :  16   În ziua în care Dumnezeu va judeca, prin Iisus Hristos, după Evanghelia mea,  cele ascunse ale oamenilor.

1 TIMOTEI  1 :   17 Iar Împăratul veacurilor, Celui nestricăcios, nevăzutului, singurului Dumnezeu fie cinste şi slavă în vecii vecilor. Amin!

NUMERI  23  :   19 Dumnezeu nu este ca omul, ca să-L minţi, nici ca fiul omului, ca să-I pară rău. Au zice-va El şi nu va face? Sau va grăi şi nu va împlini?

2 TIMOTEI  2  :   13   Dacă nu-I suntem credincioşi, El rămâne credincios, căci nu poate să Se tăgăduiască pe Sine însuşi.

DEUTERONOM  6  :   4   Ascultă, Israele, Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn.

IOAN 10 :  30   Iar Eu şi Tatăl Meu una suntem.

1 TESALONICENI  5  :23  Însuşi Dumnezeul păcii să vă sfinţească pe voi desăvârşit, şi întreg duhul vostru, şi sufletul, şi trupul  să se păzească, fără de prihană, întru venirea Domnului nostru Iisus Hristos.

EFESENI  1  :1   Pavel, apostol al lui Iisus Hristos prin voinţa lui Dumnezeu, sfinţilor care sunt în Efes şi credincioşilor întru Hristos Iisus:

            2   Har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Iisus Hristos!

1 CORINTENI  6  :  6   Totuşi, pentru noi, este un singur Dumnezeu, Tatăl, din Care sunt toate şi noi întru El; şi un singur Domn, Iisus Hristos, prin Care sunt toate şi noi prin El.

LUCA  22  :   70   Iar ei au zis toţi: Aşadar, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu? Şi El a zis către ei: Voi ziceţi că Eu sunt.

APOCALIPSA  22  :  8       Şi eu, Ioan, sunt cel ce am văzut şi am auzit acestea, iar când am auzit şi am văzut, am căzut să mă închin înaintea picioarelor îngerului care mi-a arătat acestea.

            9   Şi el mi-a zis: Vezi să nu faci aceasta!  Căci sunt împreună-slujitor cu tine şi cu fraţii tăi, proorocii, şi cu cei ce păstrează cuvintele cărţii acesteia. Lui Dumnezeu închină-te!

Noi nu putem înţelege pe deplin pe Dumnezeu pentru că atunci am fi mai mari decât Dumnezeu. De aceea, nu este surprinzător că noi nu putem înţelege pe deplin această idee Biblică. Oricum, o ilustrare din natură poate ajuta. Gheaţă, apă lichidă şi abur sunt toate apă şi au aceeaşi formulă chimică. Deşi ele se manifestă diferit, totuşi ele pot exista în acelaşi timp. La fel Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt sunt toţi Dumnezeu, deşi se pot manifesta diferit totuşi în acelaşi timp. Un exemplu bun pentru asta este în povestea botezului lui Isusîn Matei 3.16-17. Isus, Fiul lui Dumnezeu este botezat, Duhul coboară ca un porumbel şi Tatăl vorbeşte:” Acesta este Fiul Meu preaiubit în care îmi găsesc plăcerea Mea.”

EVREI 11 :6   Fără credinţă, dar, nu este cu putinţă să fim plăcuţi lui Dumnezeu, căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că Se face răsplătitor celor care Îl caută.

–Chiar Biblia spune că noi trebuie să acceptăm prin credinţă că Dumnezeu există: “Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este, şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută.

Dacă ar dori, Dumnezeu ar putea pur şi simplu să apară în faţa întregii lumi pentru a demonstra că El există. Însă dacă ar face acest lucru, nu am mai avea nevoie de credinţă. ” ‘Tomo’ i-a zis Iisus, ‘pentru că M-ai văzut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au văzut, şi au crezut”

IOAN  20  :29   Iisus I-a zis: Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut.

Privind la stele, înţelegând mărimea universului, văzând minunăţiile naturii, şi frumuseţea unui asfinţit de soare – toate acestea arată către un Dumnezeu Creator. Şi dacă aceste motive nu sunt de ajuns, există dovezi ale lui Dumnezeu în propriile noastre inimi.

ECCLESIASTUL  3:11 …a pus în inima lor chiar şi gândul veşniciei…”. Există ceva în adâncul fiinţei noastre care recunoaşte că viaţa nu se sfârşeşte aici pe pământ şi că nu aparţinem acestei lumi pentru totdeauna. La nivelul intelectului, putem respinge aceasta cunoaştere, însă prezenţa lui Dumnezeu în noi şi prin noi îşi face încă simţită influenţa în interiorul nostru. Biblia ne avertizează că, în ciuda acestui lucru, unii oameni vor nega totuşi existenţa lui Dumnezeu.

PSALM   13 :1   Zis-a cel nebun în inima sa: „Nu este Dumnezeu!”

                      –În plus faţă de argumentele Bibliei cu privire la existenţa lui Dumnezeu, există şi argumente logice. În primul rând, există argumentul ontologic. Cea mai cunoscută formă a argumentului ontologic utilizează conceptul de Dumnezeu pentru a demonstra existenţa lui Dumnezeu. Se începe prin definirea lui Dumnezeu drept “cineva sau ceva mai presus de care nimic nu poate fi conceput”. Apoi este clar că a exista înseamnă mai mult decât a nu exista, şi astfel cel mai mare lucru care se poate concepe trebuie să existe. Dacă Dumnezeu nu ar exista, atunci El nu ar fi cea mai mare fiinţă care ar putea exista – însă asta ar intra în contradicţie chiar cu definiţia lui Dumnezeu. Cel de-al doilea argument este cel teleologic. Argumentul teleologic constă în aceea că întrucât universul ne arată o concepţie atât de uimitoare, încât trebuie să existe o Persoană Divină care să îl fi conceput. De exemplu, dacă pământul s-ar situa la numai câteva sute de kilometri mai aproape sau mai departe de soare, nu ar fi în măsură să aibă viaţă pe el aşa cum se întâmplă acum. Dacă elementele din atmosfera terestră ar avea proporţii diferite cu numai câteva procente, orice vieţuitoare de pe pământ ar muri. Probabilitatea de apariţie a unei singure molecule de proteină este de 1 la 10243 (adică 10 urmat de 243 zerouri). Pe de altă parte, o singură celula este formată din milioane de molecule de proteine.

                   –Al treilea argument logic cu privire la existenţa lui Dumnezeu este denumit argumentul cosmologic. Fiecare efect trebuie să aibă o cauză. Universul şi orice există în el reprezintă un efect. Trebuie, deci, să existe ceva care să fi cauzat apariţia şi existenţa acestuia. În sfârşit în acest şir, trebuie să existe ceva “ne-cauzat” care să fi fost sursa a tot ceea ce a apărut şi există. Acest ceva “ne-cauzat” nu poate fi decât Dumnezeu. Al patrulea argument este cunoscut şi sub numele de argumentul moral. Fiecare popor din istorie a avut o formă sau alta de norme sau legi. Toţi au avut o percepţie asupra binelui sau răului. Crimele, minciuna, hoţia şi imoralitatea sunt pretutindeni asociate cu răul. De unde am putea să avem acest simţ al binelui şi răului dacă nu de la un Dumnezeu Sfânt?

           În ciuda a tot ce am prezentat mai sus, Biblia ne spune că există şi vor exista oameni care vor refuza aceste argumente clare şi de netăgăduit cu privire la Dumnezeu şi vor crede minciuni în locul lor.

ROMANI 1:21   Pentru că, cunoscând pe Dumnezeu, nu L-au slăvit ca pe Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit, ci s-au rătăcit în gândurile lor şi inima lor cea nesocotită s-a întunecat.

25  … au schimbat  adevărul lui Dumnezeu în minciună…

Biblia arată de asemenea că oamenii nu au nici o scuză pentru necredinţa în Dumnezeu.

             Oamenii îşi justifică lipsa credinţei în Dumnezeu pentru că nu ar fi “ştiinţific” sau pentru că “nu ar exista dovezi”. Adevăratul motiv este că odată ce oamenii ar recunoaşte că Dumnezeu există, ei ar trebui să recunoască şi că există şi o relaţie de responsabilitate faţă de Dumnezeu, şi în felul acesta că au nevoie de iertare din partea lui Dumnezeu .

ROMANI   3 :23   Fiindcă toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.

               Dacă Dumnezeu există, atunci suntem responsabili pentru faptele noastre înaintea lui Dumnezeu. Dacă Dumnezeu nu există, atunci noi am putea să facem orice dorim fără să fie cazul să ne îngrijorăm în privinţa judecăţii lui Dumnezeu.

ROMANI  6 :23   Pentru că plata păcatului este moartea, iar harul lui Dumnezeu, viaţa veşnică, în Hristos Iisus, Domnul nostru.

            Acesta este motivul pentru care evoluţionismul este atât de puternic promovat de către atât de multe persoane din vremurile noastre  pentru a le da oamenilor o alternativă la credinţa într-un Dumnezeu Creator. Dumnezeu există şi toţi ştim la urma urmei că El există. Simplul fapt că unele persoane promovează atât de agresiv necredinţa în existenţa lui Dumnezeu este de fapt un argument al existenţei Sale.

                 Cum ştiu eu că Dumnezeu există?

                 –Ştiu că Dumnezeu există pentru că vorbesc cu El în fiecare zi. Nu Îi aud vocea efectiv, prin sunete, dar Îi simt prezenţa, Îi simt călăuzirea, Îi cunosc dragostea pentru mine, Îi doresc harul. Au existat lucruri care s-au petrecut în viaţa mea şi care nu au altă explicaţie posibilă decât că sunt de la Dumnezeu. Dumnezeu m-a mântuit şi mi-a schimbat viaţa într-un mod atât de miraculos încât nu pot face altceva decât să recunosc şi să laud existenţa Lui. Totuşi, nici unul dintre aceste argumente nu pot să convingă pe nimeni dintre cei care refuză să recunoască ceea ce este atât de clar. În final, existenţa lui Dumnezeu trebuie acceptată prin credinţă.

EVREI 11:6  Fără credinţă, dar, nu este cu putinţă să fim plăcuţi lui Dumnezeu, căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El.

          Credinţa în Dumnezeu nu reprezintă un salt în întuneric, ci este un pas sigur într-o zonă bine luminată unde 90% din oameni deja locuiesc.

Radio Amen

Lasă un răspuns